Satul din districtul Stará Ľubovňa a fost înființat în 1960 prin fuzionarea Malý Sulín, Veľký Sulín și așezarea Závodie.

importat
FOTO: Biserica Greco-Catolică (anii 70). Foto: Arhiva Biroului Municipal din Sulín

Anul acesta, satul aflat la granița cu Polonia comemorează 400 de ani de la menționarea oficială, care este legată de partea Veľký Sulín.

Veľký Sulín a făcut parte din Spiš în trecut, Malý Sulín a aparținut lui Šariš. Granița dintre ei este formată din Sulínsky potok. Astăzi, partea satului face parte, de asemenea, din Závodie. În trecut, a aparținut celei mai mici părți a satului sub Mníšek nad Popradom.

Satul este renumit pentru apa minerală locală numită Sulinka. Primarul satului, Štefan Romaňák, a spus că mineralul era cunoscut nu numai în Slovacia, ci și în străinătate, chiar și în Canada și America. Apa minerală izvorâtă este încă accesibilă publicului astăzi, este situată înainte de începutul satului.

Prima mențiune a apei minerale din Sulín datează din 1836. În 1843, publicul a fost informat cu privire la proprietățile acestei ape, care era deja utilizată la acea vreme ca băutură dietetică și ca remediu cu rezultate foarte bune. Producția de sticle a fost în Malý Lipník, unde a fost construită o fabrică de sticlă în 1869.

FOTO: Clădiri istorice originale. Foto: Arhiva Biroului Municipal din Sulín

"În trecut, în partea de Veľký Sulín erau fabrici de sticlă pentru producția de sticle, în care se umplea apa din izvorul nostru. A fost exportată în Canada și America, dar și în Dalmația, Transilvania și Austria-Ungaria", a spus primarul. Cinci grupuri de muncitori au lucrat la umplerea sticlelor cu apă minerală. Un grup de muncitori a spălat sticlele în râul Poprad, celălalt le-a dus la izvor, unde doi muncitori le-au umplut cu apă minerală, al treilea grup a închis sticlele, al patrulea le-a sigilat cu pitch și ultimul grup a lipit etichete.

Potrivit edilului, sticlele umplute cu apă minerală și sigilate au fost depozitate în lăzi de lemn, în care au fost transportate. În fiecare săptămână, luni și vineri, furmani cu apă minerală veneau la Prešov, unde erau depozitați la gară.

FOTO: izvor mineral Johanus. Foto: TASR, autor O. Ondráš, 9 decembrie 2016

Izvorul face parte din proiectul Mineral Way of Springs, care include 12 izvoare în 11 municipalități din regiunea Pieniny și nordul regiunii Spiš. "Scopul călătoriei este de a prezenta publicului comoara pe care o ascunde natura nordului Spiš și Pieniny, adică izvoare minerale cu efectele lor de vindecare. Acest lucru a creat un traseu marcat de turiști de aproape 118 kilometri lungime", a spus Erika Šalatová.

"Împărăteasa Elisabeta din Bavaria, cunoscută și sub numele de Sisi, a adus apă minerală Sulinka la masa imperială. În secolul al XIX-lea, aproximativ 800.000 de sticle au fost umplute și exportate", a spus Šalatová.

Proprietățile vindecătoare ale apei minerale sulinice se află în principal într-un conținut suficient de dioxid de carbon, care în combinație cu compoziția chimică a apei are un efect benefic în special în bolile sistemului digestiv. Apa minerală este utilizată pentru anemie, catar gastric și intestinal, în tratamentul diabetului și gutei.

FOTO: Pasarel pentru pietoni și bicicliști peste râul Poprad. Foto: TASR, autor O. Ondráš, 9 decembrie 2016

Una dintre atracțiile locale este o pasarelă peste râul Poprad, care duce la satul polonez Zegiestow. După cum a afirmat primarul din Sulín, Štefan Romaňák, polonezii l-au construit în cooperare cu slovacii, în principal datorită fondurilor de la Uniunea Europeană. A fost deschisă în septembrie 2015 și primarul consideră că, datorită acestuia, vor fi adăugați mai mulți turiști la Sulín.

"Polonezii întreabă deseori unde ar putea mânca, unde ar putea avea gulaș. Cu toate acestea, astfel de servicii sunt absente în sat. Nu avem nimic de oferit", a spus el. Totodată, el a menționat că pasarela este benefică pentru municipalitate. "Mișcarea turiștilor a crescut, în special în lunile de vară. Și sunt în principal polonezi", a spus primarul.

FOTO: Vedere a unei părți a satului Sulín. Foto: TASR, autor O. Ondráš, 9 decembrie 2016

Potrivit edilului, turismul din sat ar putea fi restaurat de o peșteră, numită și Zbojnícka diera, care se află pe unul dintre dealurile locale. Există mai multe legende despre peșteră. În prezent, aproape întreaga peșteră este acoperită. De asemenea, se spune că tâlharii au făcut raiduri în domnii din această localitate și și-au păstrat averea acolo.

Potrivit lui Romaňák, Sulín a început să dispară în anii '70. „Tinerii au început să părăsească satul pentru că și-au găsit cel mai apropiat loc de muncă în Stará Ľubovňa, care se află la 27 de kilometri distanță”, a spus el. În trecut, oamenii de aici trăiau în agricultură și lucrau în pădure.

Potrivit primarului, viața în satul de frontieră a fost întotdeauna dificilă și această situație persistă până în prezent. Potrivit acestuia, mulți locuitori ai satului lucrează și la turnee în străinătate.

„Școala primară cu grădiniță a încetat să mai existe în 2012. Opt copii din noi merg la Malý Lipník în clasa întâi și 14 copii merg la Plavnice în clasa a doua”, a spus Romaňák. "Școala noastră căscă de gol, dar închiderea ei a fost cauzată de lipsa de școlari", a concluzionat el.

"Suntem un sat mare ca mărime, dar suntem un sat mic în ceea ce privește populația. În prezent, există aproximativ 320 de locuitori", a remarcat Romaňák. La scurt timp după fuziunea celor trei părți cu Sulín în 1961, aici locuiau 787 de locuitori.